Câte gânduri îmi trec prin cap
Le las să-mi treacă.
Este plăcerea lor
Să se stârnească din senin,
Ca norii,
Și să se destrame la întâmplare,
La marginea orizontului.
Unele revin,
Cuprinse parcă de-o remușcare:
Au uitat să se atingă de cuvinte!
Cuvintele le îmbrățișează,
Le cuprind în potir de flori carnivore.
Și eu mă pomenesc punând pe note
Plânsul gândurilor fără ieșire.