Câte gânduri – Marin Sorescu

Câte gânduri îmi trec prin cap

Le las să-mi treacă.

Este plăcerea lor

Să se stârnească din senin,

Ca norii,

Și să se destrame la întâmplare,

La marginea orizontului.

 

Unele revin,

Cuprinse parcă de-o remușcare:

Au uitat să se atingă de cuvinte!

Cuvintele le îmbrățișează,

Le cuprind în potir de flori carnivore.

 

Și eu mă pomenesc punând pe note

Plânsul gândurilor fără ieșire.