Teatrul – locul unde si noi,“adultii”, putem sa ne jucam din nou!

Share

Poate una dintre cele mai mari provocări la atelierele noastre o reprezintă seriozitatea cursanților.  Oamenii se înscriu la cursurile noastre cu foarte mare seriozitate. Ceea ce ne bucură, pentru că teatrul se face cu seriozitate și disciplină. Dar teatrul se face în primul rând cu multă joacă.

Să vedeți atunci dileme pentru adulții din noi! “Cum adică să mă joc? Să mă joc cu seriozitate? Păi ori sunt serios ori mă joc?”

Aparent, de-a lungul vieții, noțiunile acestea par a nu mai merge mână în mână. Dar asta e doar aparent. Când ești copil și începi să te joci cu prietenii, nu te prefaci că te joci. Tu te joci cu toată seriozitatea. Îți intri în rol, ți-l asumi și îi dai bătaie, fără să îți pui prea multe întrebări. Când ești adult…oh, câte întrebări apar de la un simplu joc.

De fiecare dată când am lucrat cu copii și îi rugam să vină pe scenă și să improvizăm, să jucăm, să ne jucăm, apărea o mare de mâini pe sus și abia așteptau să vină să se joace. Când rugăm adulții să facă același lucru, în primele minute se schimbă la față, se înroșesc, se blochează, încearcă să se ascundă și parcă ar vrea să fugă în lume, mai degrabă decât să urce pe scenă. Dar avem “leacuri” bune, exerciții și tehnici pentru a ne regăsi libertatea copilăriei și să vedeți apoi…adulții…Ce transformare, ce bucurie!

5, 15, 20, 25, 35, 40, 65, 90 de ani. Creștem, se adaugă ani în buletin, se adaugă responsabilități, job-uri, facturi, poate propriii copii, greutăți, viață, despărțiri, moarte. Și începem să ne numim adulți, să ne comportăm ca niște adulți serioși, așa cum am văzut că se cade. Că vrem sau nu vrem, ne asumăm responsabilități, ne luăm la trântă cu viața, dă ea, dăm și noi, luptăm pentru noi sau pentru copiii noștri, facem tot ce ne stă în putință să reușim, după standardele noastre sau ale altora. Dar, măcar din când în când, știu sigur că ne uităm în oglindă și nu vedem niciun adult acolo, orice ar scrie în buletin. Sau vezi un adult și te-ntrebi cine e, căci tu nu te simți mai matur(ă) decât, să zicem, fiica ta de 6 ani, care a venit ieri îmbrăcată în prințesă, cu diademă pe cap și te-a călărit în căutarea prințului. Tu fiind, evident, calul, eventual înaripat. Și fac pariu că te-ai jucat cu ea și-ai uitat pentru câteva minute de facturi, de rapoarte ori de șeful care-ți dăduse dureri de cap. Și mai fac pariu că, după ce te-ai jucat o vreme, totul ți s-a părut mai simplu și-ai găsit soluții rapide la problemele de „adult”.

Pentru că asta se întâmplă odată ce lăsăm copilul din noi să iasă la joacă: lucrurile se simplifică și le luăm așa cum vin, fără să ne mai cramponăm, fără să mai încercăm să controlăm viața…pe care și-așa nu avem cum să o controlăm, devenim flexibili și găsim soluții creative…din mers.

Descoperim de-a lungul atelierelor, după blocajele inițiale și după ce învățăm să fim liberi din nou, că există cu adevărat atât de multă dorință de joacă în fiecare dintre noi, încât uneori mă întreb dacă dincolo de trupurile de adulți există altceva în afară de niște copii care și-au implantat sau cărora li s-a implantat ideea că trebuie să renunțe la joacă.

Așa că, dragă adultule, te rugăm să iei joaca în serios și să-i dai libertatea înapoi copilului din tine!

Remember! Următoarea sesiune de  Ateliere de actorie, autocunoaștere și dezvoltare emoțională prin teatru va începe:

• Grupă Miercuri: începere 20 Martie 2024 (Update 20.03.2024 – Înscrierile au fost închise pentru sesiunea Martie-Iunie 2024.  Vom anunța din timp datele de înscriere pentru sesiunea viitoare.)

Câteva gânduri de la o parte din oamenii care au trecut pe la cursurile noastre 🙂 https://inorogart.ro/view/cursuri/

Pentru detalii și înscrieri, scrie-ne la art@inorogart.ro sau completează formularul de mai jos:

• (Update 20.03.2024 – Înscrierile au fost închise pentru sesiunea Martie-Iunie 2024.  Vom anunța din timp datele de înscriere pentru sesiunea viitoare.)